Lacul Ochiul Beiului, unul dintre cele mai căutate obiective turistice

Divertisment

Unul dintre cele mai căutate obiective turistice din județul Caraș-Severin este Lacul Ochiul Beiului, un lac puternic alimentat de un izvor carstic subteran, de o culoare aproape ireală.

Lacul este monument al naturii, protejat, iar accesul turiștilor este destul de ușor. Lacul Ochiul Beiului este situat într-o zonă de o sălbăticie impresionantă din Parcul Național Cheile Nerei — Beușnița, la limita Munților Aninei cu Munții Locvei, la o altitudine de 310 metri. Forma lacului este a unui crater cu adâncimea de 3,6 metri, iar apa este atât de curată, încât păstrăvii care înoată agale pot fi admirați în toată splendoarea lor. 

Interesant este că acest lac nu îngheață niciodată, temperatura apei rămânând constantă tot timpul anului, între 4 și 8 grade Celsius. Acest lucru face ca păsările migratoare, stârcii cenușii ori rațele sălbatice, în loc să plece toamna spre țările calde, rămân aici peste iarnă.

Legenda spune că la Lacul Ochiul Beiului, în noaptea de Sânziene, în jurul acestuia se strâng ielele, care sunt foarte frumoase și care îi vrăjesc pe bărbați prin farmecul lor. Lacul, însă, s-a format după ce, în urmă cu câteva sute de ani, fiul unui renumit bei ce domnea asupra ținutului, în timp ce se afla la vânătoare, s-a îndrăgostit de fiica unui păstor. Acest lucru nu a fost pe placul beiului, fapt pentru care a ordonat ca fata să fie omorâtă.

De atâta amărăciune, fiul beiului a vărsat atâtea lacrimi, încât a umplut lacul ce astăzi îi poartă numele, dar și culoarea ochilor tânărului. Disperat că fata nu mai poate fi readusă la viață, fiul beiului și-a pus, în același loc, și el capăt zilelor. De altfel, lacul are forma unui crater oval sau a unui ochi cu diametrul de circa 20 metri. 

O altă legendă spune că un bei turc, pe nume Beg, s-a îndrăgostit nebunește de o tânără fată de prin partea locului, pe care a răpit-o și pe care a închis-o în Turnul Mare din Cheile Nerei. În timpul nopții, însă, cu ajutorul unei funii, împletită din propria-i rochie, fata reușește să scape și să fugă, coborând la baza stâncii, în Valea Nerei. De durere, turcul Beg a plâns atât de mult, încât din lacrimile lui s-a format acest minunat lac. Se spune că fata s-a transformat în râu — Râul Beușnița, iar tânărul, în lac — Lacul Ochiul Beiului.

Lacul Ochiul Beiului este poziționat aproape de cele trei cascade ale râului Beușnița, rezervația naturală cu aceleași nume, iar împrejurimile sălbatice ca și ruinele cetății medievale Ilidia din apropiere, constituie unul din cele mai frumoase puncte turistice din Banat. 

Transparența apei și culoarea turcoaz, aproape ireală, fac din lac un loc de poveste, unde umbrele legendelor, pădurea de brad și cerul se oglindesc, iar după câteva minute petrecute în jurul acestuia, stresul, lumea agitată, neajunsurile, cu toate dispar fără urmă. Se spune că românii, dacă ar trece măcar o dată pe an prin această zonă, ar fi mult mai sănătoși, iar depresia, o boală tot mai la modă, ar rămâne o necunoscută.

Pe raza satului Sasca Română, după vărsarea Beiului în Nera se termină frumoasele Chei ale Nerei — rezervație naturală, unde trecerea călătorului se face prin tunele săpate în stânca abruptă a malului drept. 

„Ochiul Bei și Cascada Beușnița sunt două obiective importante în această fascinantă lume a legendelor pentru că se completează unul pe altul. Zona are un potențial fantastic de dezvoltare a turismului, însă, dacă se marșează pe turism și pe cele două obiective, se simte nevoia înființării aici a unui centru de vizitare. În acest fel, introduci turistul în contextul parcului, îi arăți în premieră cum curge apa pe Beușnița, iar în acest fel îi stimulezi dorința de a descoperi impresionantele legende. Din păcate, până nu vom învăța cum se face ecoturismul, vom discuta, în continuare, doar despre potențialul deosebit al zonei”, a declarat, pentru AGERPRES, președintele GEC Nera, Cornel Popovici Sturza.

„De acum avem câteva branduri în ceea ce privește patrimoniul național. Este vorba de Ochiul Beiului, Cascada Beușnița și Cascada Bigăr, unde avem aflux de turiști pe care, însă, nu știm să-i introducem în zonă. Noi ne-am propus, în continuare, să facem mini-poteci tematice și să dezvoltăm ecoturismul în zonă, pentru a proteja mediul. De asemenea, ne opunem presiunilor la care este supus Parcul în ceea ce privește diferitele avize, în special la Cascada Bigăr, pentru dezvoltarea de activități comerciale”, a precizat Cornel Popovici Sturza. 

Grupul Ecologic de Colaborare Nera încearcă să conștientizeze populația asupra importanței parcurilor naționale sau naturale și încearcă, de asemenea, să crească gradul de acceptare a acestora. După cum se știe, aceste zone protejează patrimoniul natural, însă, intră în contradicție cu interesele unor factori locali, care spun că nu se pot dezvolta economic. Cu toate acestea, Cornel Popovici Sturza susține că populația, dar și administrațiile locale trebuie să înțeleagă faptul că, totuși, pentru sănătatea noastră, a tuturor, primează zonele în care există biodiversitate.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *