Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță din Caransebeș, singura instituție cu acest specific din județul Caraș-Severin este situat pe strada General Dragalina nr.2.
Clădirea care găzduiește muzeul este un monument istoric și de arhitectură, în stil baroc provincial austriac, construită în anul 1753, în timpul împărătesei Maria Tereza, cu destinația de cazarmă pentru grăniceri.
Muzeul a luat ființă în anul 1963 din inițiativa Primăriei orașului Caransebeș, la sugestia academicianului Constantin Daicoviciu, sub denumirea Muzeul Orășenesc. Ulterior, în anul 1973 a devenit muzeu de rang județean, iar din 1991 funcționează sub titulatura actuală.
În cadrul instituției funcționează două secții: una de etnografie a județului Caraș-Severin și alta de istorie a Regimentului de graniță, cu următoarele subsecții: arheologie (inclusiv muzeul din incinta Rezervației naționale Tibiscum), artă și Rezervația etnografică Valea Bistrei.
Rezervația Arheologică de la Tibiscum se află în satul Jupa, extinsă pe o suprafață de 17 hectare, unde sunt protejate monumentele aparținătoare municipiului Roman și castrului militar. Aceasta a fost înființată din inițiativa directorului muzeului dr. Petru Bona, cu sprijinul prof. dr. Trandafir Cocârlă, primul secretar general al județului Caraș-Severin. Începuturile cercetărilor arheologice sistematice din această zonă datează din 1963, când a fost descoperită o diplomă militară la Tibiscum.
Expoziția permanentă a muzeului fost deschisă în anul 1980, an în care Muzeul din Caransebeș a primit spre administrare clădirea comandamentului Regimentului de Graniță Nr. 13 Româno — Bănățean. Aceasta a aparținut pădurarului din localitate, Mihai Mărgan, și este reprezentativă pentru arhitectură Banatului de Munte. A fost construită în anul 1854, achiziționată în anul 1990, și are două încăperi: cuina (bucătăria) și soba (camera) de la drum.
În prezent muzeul deține 14 săli de expoziție (11 de expoziție permanentă și 3 de expoziții temporare) în care sunt prezentate colecții de arheologie, numismatică, istorie, etnografie, artă, documente și carte veche. Printre exponatele ce pot fi văzute aici se numără: microlite de silex din paleolitic, topoare de piatră, ceramică din neolitic, obiecte din săpăturile de la Tibiscum; arme albe și de foc; unelte agricole, de pescuit, pentru țesut, port popular, țesături, icoane pe sticlă și lemn, podoabe. De asemenea, muzeul deține două săli de conferințe (de 100 locuri și respectiv 300 locuri) dar și o bibliotecă cu sală de lectură.
Din impresionantul patrimoniu cultural mobil deținut de muzeu, aproximativ 20% dintre piesele colecțiilor sunt susceptibile de a face parte din categoria Tezaur (în baza propunerilor transmise Comisiei naționale de resort).
O piesă unică în România este deținută de acest muzeu — „Silenul de la Tibiscum”. Piesa este o reprezentare a zeului Dionysos sau Bacchus, zeul vegetației, al viței de vie și a vinului, dar și al teatrului în lumea Romei și a Greciei antice. Silenii erau aplicați pe toartele vaselor care se foloseau la reprezentările de teatru, vase în care se ardeau rămășițe de animale pentru a reprezenta ofranda adusă lui Dionysos.
Din anul 2010, timp de mai bine de doi ani, muzeul s-a aflat într-un amplu proces de renovare.
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.