Județul Caraș-Severin: prezentare

Divertisment

Suprafața: 8.520 kmp; Numărul orașelor și municipiilor: 8, din care două municipii: Reșița și Caransebeș; Numărul comunelor: 69; Numărul satelor: 287.

Situat în partea de sud-vest a României, Caraș-Severin se învecinează cu județele Timiș la nord și nord-vest, Hunedoara și Gorj la est, Mehedinți la est și sud-est, iar Dunărea formează în partea de sud și sud-vest graniță cu Serbia.

În județ se află punctele de trecere a frontierei: Moldova Veche (România) — Gerdap (Serbia), în regim de trafic portuar, și Naidăș (România) — Kalugerovo (Serbia), în regim de trafic rutier.

Suprafața județului reprezintă 3,6% din suprafața României, Caraș-Severin fiind al treilea din țară, ca mărime.

Populația stabilă a județului Caraș-Severin este de 295.579 persoane, potrivit Recensământului Populației din 2011. Populația stabilă a municipiilor și orașelor este următoarea: municipiul Reșița (73.280 persoane), municipiul Caransebeș (24.690 persoane), orașul Bocșa (15.840 persoane), orașul Moldova Nouă (12.350 persoane), orașul Oravița (11.390 persoane), orașul Oțelu Roșu (10.510 persoane), orașul Anina (7.480 persoane) și orașul Băile Herculane (5.000 persoane). În municipii și orașe trăiesc 160.550 persoane, reprezentând 54,3% din totalul populației stabile.

Informația privind etnia a fost disponibilă pentru 271.880 persoane (din totalul celor 295.570 persoane), dintre care s-au declarat români 243.930 persoane (89,72%), romi 7.270 persoane (2,67%), croați 5.090 persoane (1,87%), sârbi 5.040 persoane (1,85%). Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 1.500 sunt: maghiari (2.940 persoane), germani (2.890 persoane), ucraineni (2.480 persoane) și cehi (1.560 persoane).

În Caraș-Severin se află toate cele trei trepte de relief clasice pentru teritoriul României, predominând însă munții, care ocupă 65% din teritoriu: Munții Banatului, Munții Țarcu, Munții Godeanu și Munții Cernei. Dealurile au o extindere mică, ocupând 10,8%, depresiunile 16,5%, iar câmpiile 7,3%. Punctele extreme între care este cuprins teritoriul județului Caraș-Severin sunt: nord — Vârful Rusca, est — Vârful Scărișoara, sud — Dealul Căprior, vest — localitatea Iam.

Cea mai mică altitudine a județului, de circa 76 m, a fost măsurată în zona localității Drencova, iar maximul se înregistrează în munții Godeanu, în Vârful Gugu 2.291 m. Relieful muntos crește în altitudine de la vest spre est. Munții Godeanu se ridică cu mult deasupra părții sudice a Munților Poiana Ruscă și a Munților Semenic, Almăj, Locvei, Aninei și Dognecei, care au înălțimi cuprinse între 600 și 1.400 m. Munții sunt separați de culoarele depresionare Bistra și Timiș-Cerna. Spre vest, se întind Dealurile Oraviței, Doclinului și Sacoș-Zăgujeni, precum și o porțiune restrânsă a Câmpiei Timișului.

Caraș-Severin dispune de o bogată rețea hidrografică, teritoriul fiind fragmentat de văile apelor curgătoare tributare râurilor Cerna, Timiș, Bârzava, Caraș, Nera. Timișul (cu o lungime de 87 km) este cel mai important dintre râurile bănățene. Bârzava își are izvorul pe versanții nord-vestici ai Munților Semenic, pe cursul său superior fiind amenajate lacurile artificiale Văliug, Breazova și Secu. Carașul izvorăște din Munții Aninei și străbate trei zone distincte ca relief și altitudini. Nera își adună apele din Masivul Semenic, străbate Depresiunea Almăjului, pentru a pătrunde apoi în cheile ce-i poartă numele, cele mai lungi din țară. Cerna își are obârșia pe versanții sud-vestici ai Munților Godeanu. Dunărea formează limita sudică a județului, pe o lungime de 64 km.

Între lacuri, de amintit sunt: Lacul Dracului (700 mp), din Cheile Nerei, cel mai mare lac carstic, Lacul Ochiul Beiului (284 mp), din Munții Aninei; lacuri glaciare (Baia Vulturilor în Munții Semenic, Iezerul, Țarcu, Pietrele Albe în Munții Țarcu) și lacuri artificiale de baraj, realizate în scopul alimentării cu apă sau pentru producerea energiei: Văliug, Gozna, Secu și Breazova (pe Bârzava), Trei Ape (pe Timiș), Buhui și Mărghitaș (pe Buhui), Lacul Mare și Lacul Mic (pe Caraș), Poiana Mărului (pe Bistra), Herculane (pe Cerna), Porțile de Fier (pe Dunăre) și altele.

În Caraș — Severin sunt delimitate 52 de arii naturale protejate, dintre care 51 sunt de interes național. Pe lângă Parcurile Naționale Semenic, Cheile Nerei, Domogled și Porțile de Fier, care cuprind, la rândul lor, numeroase rezervații, există peste 20 de areale protejate neincluse în aceste limite.

Județul Caraș-Severin dispune de importante resurse naturale: zăcăminte de minereu de fier (Ocna de Fier, Dognecea, Delinești, Târnova, Doman, Ogașu Popii — Reșița, Tîlva Țapului, Munții Poiana Ruscă, Topleț); cărbuni (Secu, Doman, Anina, Lupac, Mehadia); calcar metalurgic (Colțani, Dealu Crucii, Stârnic); argilă refractară (Anina), dolomită (Armeniș); cuarț (Târnova); zăcăminte de cupru (Dognecea, Oravița, Sasca Montană, Moldova Nouă).

Pe plan economic, Caraș-Severin a fost cunoscut înainte de 1989 drept centru al siderurgiei, industria fiind concentrată, în principal, în Reșița. După 1990, s-a înregistrat o diminuare a activităților industriale datorită interesului scăzut al investitorilor pentru această zonă. În acest context, ponderea cea mai însemnată în producția totală a județului o deține, în prezent, industria prelucrătoare, cu subramurile: echipamente industriale, oțel, industria alimentară și industria lemnului.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.