Semmering-ul Bănățean, cea mai veche cale ferată de munte, de pe vremea Imperiului Austriac

Divertisment

Prima linie ferată montană de pe teritoriul României este cea dintre orașele Oravița și Anina, construită în vremea Imperiului Austriac. Calea ferată Oravița – Anina, unicat în țara noastră, este considerată monument istoric încadrat în grupa valorică „A”.

Orașul Oravița deține o serie de premiere în România. Pe lângă primul teatru, înființat în anul 1817, prima gară (cu lift), prima farmacie naturistă (1793), prima Școală Montanistică de Meserii (1729) sau prima expoziție de industrie și comerț (în 1869), aici a funcționat și prima cale ferată de munte, în 1863.

Prima cale ferată de munte din România, Oravița — Anina, este cunoscută și sub numele de Semmering-ul Bănățean. Este considerată și astăzi o adevărată operă de artă și capodoperă în materie de construcții de căi ferate, având 14 tuneluri săpate în stânca dură, zece viaducte și patru gări, pe un traseu cu diferență de nivel de 340 de metri. Calea ferată are tăieri în stâncă de însumează 21 km și ziduri de sprijin pe o lungime de zece kilometri. Raza unora dintre curbe este de numai 114 metri, față de 150 cât măsoară în mod normal. Această cale ferată reprezintă o adevărată lucrare inginerească, unică în România și în sud-estul Europei. De fapt, marea artă a construcției constă în faptul că are o înclinare de 20 la mie, față de celelalte căi ferate, care au în înclinare de 14 la mie. Este denumită și Semmering-ul Bănățean, prin comparație cu vestita cale Semmering din Austria. 

Cu toate că între Oravița și Anina distanța aeriană este de doar 15 km, calea ferată măsoară mai mult decât dublu, respectiv, 33,4 km. Frumusețea peisajului pe întregul traseu, însă, îți taie răsuflarea, fie vară, fie iarnă.

Unul dintre tuneluri poartă numele arhitectului Johann Ludwig Dier Dollhoff. Acesta s-a considerat vinovat de un prim eșec în ceea ce privește perforarea tunelului de la Gârliște, unde cele două galerii nu s-au întâlnit, din cauza unei devieri verticale de aproape trei metri, fapt pentru care s-a sinucis. Mai exact, s-a aruncat într-o prăpastie, de pe unul din viaductele liniei, după cum susține prof.univ.dr. Gheorghe Popovici, de la Universitatea Eftimie Murgu din Reșița, în cartea sa „Banatul Montan — Ghid turistic”.

„Orice călător prin Banatul Montan trebuie să meargă cu trenul pe calea ferată Oravița — Anina, măcar o dată în viață. Va fi pentru prima dată când își va dori ca această călătorie cu trenul să nu se mai sfârșească. Pe întregul traseu, frumusețea peisajului se completează cu emoția dată de nebănuitul ce apare la fiecare kilometru parcurs: tuneluri săpate în stânca muntelui, viaducte peste văi adânci și străpungeri fără bolți, deschise spre cer. Totul făcut în — piatră cioplită — cu iscusința minții și cu mâna lucrătorilor pricepuți în tăierea calcarului, deoarece, pe atunci, nu se inventase încă dinamita și nu se foloseau macaralele”, afirmă Gheorghe Popovici. 

În prezent, conducerea Consiliului Județean (CJ) Caraș-Severin caută soluții pentru reabilitarea căii ferate Oravița — Anina. În acest sens, președintele CJ, Sorin Frunzăverde, a purtat, recent, discuții cu reprezentanți ai Regionalei CFR Timișoara — Infrastructura și Călători, pentru a identifica posibilitatea de a accesa fonduri europene, în vederea reabilitării și funcționabilității liniei ferate Oravița — Anina. Președintele CJ a declarat că este firesc să existe un asemenea parteneriat între instituții, care să acceseze atât fonduri bugetare, cât și fonduri europene.

„Este firesc ca această instituție, respectiv Consiliul Județean, să depună toate eforturile pentru a salva această capodoperă inginerească ce aparține patrimoniului bănățean”, a afirmat Sorin Frunzăverde.

Reprezentanții CFR susțin că nu există nicio intenție de oprire a traficului pe tronsonul de cale ferată Oravița — Anina. 

Astăzi trenul care circulă pe această rută este format dintr-o locomotivă diesel-electrică românească, care a fost construită special pentru linia Oravița — Anina și două vagoane de clasa a II-a, necompartimentate, cu bănci din lemn, construite în anul 1914. Un al treilea vagon de acest tip se află în Revizia de Vagoane Oravița.

Locomotiva se deosebește față de celelalte prin faptul că din cele patru axe, cea dintâi și ultima se înclină spre dreapta, respectiv spre stânga, permițând intrarea locomotivei într-o curbă cu o rază mai mică. Vagoanele destinate transportului de călători sunt, de asemenea, prevăzute cu un dispozitiv de rotație. Regula de bază este ca, întotdeauna, două din cele patru axe să fie frânate.

Vagoanele au fost recondiționate de mai multe ori, carcasa și interiorul au rămas însă neschimbate. Încălzirea interioară se face pe aburi, iar în mijlocul vagonului se află un compartiment, unde se găsește cuptorul. Viteza medie este de 17 km/h, distanța dintre Oravița și Anina fiind parcursă în circa două ore. Pe lângă acest tren pe aceeași rută mai circulă și o drezină care împinge un vagon de marfă descoperit, o platformă pe care au fost instalate scaune în vederea transportului de persoane, în scop turistic.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.