În Țara Almăjului, județul Caraș-Severin, mai exact, în Cheile Rudăriei, se află cea mai întinsă rezervație mulinologică din Europa, care se întinde pe o lungime de trei kilometri.
‘Dacă doriți să întineriți și să vedeți ?strămoșii? turbinelor Kaplan ale marilor hidrocentrale din întreaga lume, dați o fugă până în Țara Almăjului. Veți trăi aici, pentru câteva clipe, sentimentul unic al ‘tinereții fără bătrânețe’, dar și de ?dragoste la prima vedere’. Într-o excursie pe Valea Rudăriei, pe lângă spectacolul fascinant al cascadelor, îmbinat cu zgomotul salbei de mori, locurile îi oferă călătorului surprize nebănuite’, declară prof. univ. dr. Gheorghe Popovici, prorector al Universității Eftimie Murgu din Reșița.
Râul pe care se află morile are o apă domoală, ceea ce face de crezut că ar putea pune în mișcare o roată. Cu toate acestea, țăranii din Rudăria (astăzi localitatea poartă numele de Eftimie Murgu) au cioplit în stânca dură, au dirijat apa, au construit baraje și au creat mici lacuri de acumulare, pentru ca, în final, să ridice morile cu ciutură.
‘Au ridicat morile cu ciutură, adică o roată orizontală cu 12 cupe radiale și ax vertical, pe ambele maluri ale râului. Astfel, au apărut, în timp, respectiv, în 1874, 51 de mori, din care, în prezent, mai sunt 22. Ciutura este pusă în mișcare prin căderea liberă a apei, care acționează roata. Lagărul care susține roata a rămas tot din cremene alb și este cea mai sigură soluție, pentru că aici rulmenții nu pot rezista. Roata angrenează la rândul ei un ax, ce transmite mișcarea pietrei de moară de sus. Astfel, boabele de grâu sau de porumb sunt măcinate prin frecarea celor două pietre’, explică Gheorghe Popovici.
Toți cei care au gustat pâinea făcută din făina măcinată aici spun că are un gust unic. O dată pe lună, sătenii efectuează întreținerea morilor, pentru că, afirmă ei, dacă pietrele sunt bune, și făina este gustoasă.
Înainte, aceste mori erau denumite și ‘morile iubirilor împlinite’, pentru că aici era locul de întâlnire dintre flăcăi și fete. În ziua de astăzi, la mori se întâlnesc sătenii, unde dezbat ceea ce s-a mai întâmplat în ultima vreme prin sat, unde se împărtășesc necazuri sau bucurii ori chiar se ‘analizează’ politica actuală.
Turistul este întotdeauna bine primit, cu produse tradiționale, începând cu mămăliga făcută din făina de porumb măcinată la moara de apă, lângă care sunt serviți cârnații de casă, șunca, jumerii (cramele), oul de la găina crescută în casă și smântâna făcută din laptele dat de vacile gazdelor. De la masă nu poate să lipsească renumita ‘răchie’ (țuică) din Banatul de Munte.
O dată sătul, turistul poate pleca într-o excursie pe Valea Rudăriei, admirând spectacolul fascinant al cascadelor și ascultând zgomotul acestora, la care se adaugă și cel făcut de morile care muncesc fără a osteni.
La ieșirea din sat încep Cheile Rudăriei, care se întind pe o lungime de aproximativ cinci kilometri. De o parte și de alta a acestora se pot admira stâncile abrupte. Și pentru că două dintre ele seamănă cu chipul omenesc, oamenii le-au numit Adam și Eva.
La toate acestea se adaugă și legendele morilor. Se vorbește că aici se găsește moara care te face din nou tânăr, moara care te vindecă atunci când te doare capul, ori cea care desface vrăjile. De altfel, fiecare moară are câte un nume.
Potrivit legendei, la Moara Îndărătnica, de exemplu, trebuie să-ți petreci o noapte împreună cu perechea ta, în timp ce moara merge în gol. Dimineața, te vei trezi întinerit, deoarece piatra morii macină în sens invers, adică, macină timpul îndărăt.
Complexul mulinologic de la Rudăria a fost restaurat în 2001, cu ajutorul Muzeului Civilizației Populare Tradiționale ‘Astra’ din Sibiu. Din păcate, la jumătatea lunii septembrie 2014, din cauza precipitațiilor abundente și formării unei viituri, toate cele 22 de mori au fost afectate și nu au mai funcționat. Două mori au fost răsturnate și una a trebuit refăcută în totalitate, iar barajele ridicate în fața fiecărei mori, la patru metri înălțime, au fost rupte.
‘Dacă în 1957, când s-a făcut ultimul recensământ al morilor din Banat, mai existau la nivelul provinciei circa 500, astăzi, când am făcut o evaluare pe teren, în cadrul unui proiect transfrontalier, sunt mai puțin de 100 de mori. Evident, în această conjunctură, se impune salvarea fiecărui monument. Pe de altă parte, complexul de la Rudăria deține o poziție absolut specială în cadrul patrimoniului etnologic, prin unitate, varietate și vechime’, susține Dumitru Țeicu, directorul Muzeului Banatului Montan din Reșița.
Primele lucrări de reparații au fost efectuate de către localnici și sunt continuate de o firmă specializată, contractată de Compania Națională de Investiții, care asigură și finanțarea pentru refacerea celui mai important complex mulinologic din sud-estul Europei. Primii bani pentru reconstrucția morilor de apă, alocați prin Compania Națională de Investiții, se ridică la 170 de milioane lei.
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.