Muzeul Locomotivelor cu Abur de la Reșița

Divertisment

Muzeul Locomotivelor cu Abur, cel mai mare muzeu tehnic în aer liber din Europa, este găzduit de Parcul Triaj din Reșița, județul Caraș-Severin.

Înființat în anul 1972, muzeul a fost amenajat la aniversarea unui secol de fabricare a locomotivelor cu abur la Reșița, prin eforturile inginerului Mircea Popa, director al Uzinelor reșițene pe atunci. 

Sunt expuse 16 locomotive din diverse epoci de construcție, dintre care 14 sunt produse la Reșița. Primele trei locomotive au fost reproduse după un prototip construit la Viena în anul 1871 și numit ”Szekul”, întrucât era destinat liniei Reșița-Secu (Secul).

Cel mai important exponat al muzeului este locomotiva ‘Resicza’, prima din cele trei locomotive cu aburi construite în spațiul sud-est european, la Reșița, între anii 1872-1873. Aceasta este expusă pe un piedestal chiar la intrarea în muzeu, suferind puține modificări de-a lungul vremii. Proiectată de John Haswell, piesa are 4.48 m lungime și o greutate în serviciu de 11,5 tone.

A fost recuperată în anul 1961 de la Câmpia Turzii, unde fusese garată pe o linie de manevră. Este o locomotivă tender cu două roți cuplate, care se poate înscrie în curbe cu raza de maxim 45 m, are o forță de tracțiune de 1125 kg și 45 CP la viteza de 11 km/h.

Un alt exponat deosebit este Locomotiva 230.516, fabricată în 1936, clasată în Tezaurul Patrimoniului Național Cultural. Aceasta a oprit în spatele Muzeului de Locomotive cu Abur din municipiu, tractând o garnitură nu mai puțin valoroasă din punct de vedere istoric — Trenul Regal. Locomotiva a fost comandată, de către Regele Ferdinand, societății Ernesto Breda, din Milano, cu specificația ca vagoanele sale să-i poată oferi tot confortul pe parcursul călătoriilor sale oficiale.

Garnitura a fost finalizată după moartea Regelui, dar în vagoanele sale au călătorit, de-a lungul timpului, Carol al II-lea, Mihai I, Gheorghe Gheorghiu-Dej și Nicolae Ceaușescu, dar și demnitari străini, precum Gerald Ford, Henry Kissinger, Leonid Brejnev, Erich Honecker și Todor Jivkov.

În total la Reșița au fost fabricate 1.491 de locomotive cu aburi, până în anul 1964, când s-a trecut la producerea de locomotive Diesel și mai apoi electrice. Fabricația locomotivelor cu aburi la Reșița s-a încheiat cu 10 locomotive de ecartament normal, din seria 150.000, destinate exportului.

Cu două excepții, cele 16 piese din Muzeul de astăzi, concentrează istoria de aproape un secol al acestei componente a industriei reșițene, printe exponate numărându-se:

. ”HUNGARIA 4” — vedeta incontestabilă a locomotivelor reșițene din acea epocă, ce a fost expusă în 1873 la Expoziția mondială de la Viena;

. Locomotiva forestieră CFF 704.209, fabricație StEG Viena (1909);

. Locomotiva de ecartament normal, seria 50.025, fabricație Henschel-Kassel (1921);

. Locomotiva forestieră CFF 704.404 (1944);

. Locomotiva tender uzinală CFU 28 (1960).

Ultimul tip de locomotivă cu abur fabricată în România a fost Locomotiva seria 150.000 cu ecartament normal și tender separat, și a constituit tipul de bază cel mai modern utilizat de Căile Ferate Române pentru remorcarea trenurilor de marfă. 

Din anul 2004, Muzeul Locomotivelor cu Abur de la Reșița se află pe Lista Monumentelor Istorice.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.